5 „englezisme” de care avem nevoie în limba română

Înainte să îmi sară cineva în cap, trebuie să menționez că nici mie nu îmi place acest curent în care vorbim jumătate în limba română și jumătate în limba engleză. Da, limba română este frumoasă, dar influența occidentală ne-a adus în situația de a avea nevoie să împrumutăm termeni din engleză pentru a face față unei discuții, mai ales în domeniul tehnologic.

Este din ce în ce mai natural să folosim manager, job, site sau designer, cuvinte ale căror explicații sunt regăsite deja în DEX.  

Din păcate, limba română își pierde, încetul cu încetul, popularitatea, și, deși este o limbă frumoasă, este greoaie și mult mai puțin expresivă ca limba engleză. De multe ori, atunci când încercăm să explicăm ceva sau să facem o descriere, anumite cuvinte englezești ne vin pur și simplu în minte pentru că, în afara faptului că le-am auzit de o mie de ori până acum, reprezintă la perfecție starea sau acțiunea respectivă. 

Trebuie să îmi recunosc vina și să îmi asum faptul că sunt una dintre acele persoane enervante care folosește cuvinte din limba engleză în mijlocul unei propoziții pe care am început-o în limba română, dar încerc să lucrez la asta. 

Aș dori, totuși, să fac o excepție în ceea ce privește termenii de mai jos. Aceștia, din punctul meu de vedere, reprezintă o necesitate, nu doar din cauza faptului că suntem obligați, uneori, să-i folosim, ci și pentru că sunt foarte expresivi și nu au o traducere exactă în română.

1. Bullying

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare.

Wikipedia

Așadar, ținând cont de faptul că acest cuvânt este folosit într-un context destul de serios în alte țări mai civilizate, nu înțeleg de ce nu poate fi preluat și de români. Până la urmă, subiectul în sine legat de bullying-ul din școli trebuie tratat cu multă seriozitate. 

Din punctul meu de vedere, o societate în care oamenii, indiferent de vârstă, nu au dreptul să recunoască atunci când sunt hărțuiți și, mai mult, sunt luați în derâdere când au curajul să o facă, este o societate înapoiată și necivilizată. 

Este dreptul nostru să cerem liniște, să cerem să fim lăsați în pace. Nu ne trebuie mai mult. Eu am fost ani întregi ținta batjocurilor copiilor și nu numai, dar, pe vremea mea, acest termen nu exista, iar eu „meritam” tot ce mi se întâmpla pentru că nu mă schimbam după voia lor. 

Copiii din ziua de astăzi sunt mult mai sensibili, mai ușor de atins și de ridiculizat prin prisma rețelelor de socializare care scad nivelul de intimitate. În plus, modelul american Mean Girls a ajuns și în școlile noastre. Eu zic să discutăm despre aceste probleme și să luăm atitudine atunci când simțim că cineva din preajma noastră este hărțuit. 

2. Closure

Folosit în cazul unei relații romantice, să zicem, closure reprezintă încercarea de a trece peste, de a uita pe cineva, de a nu mai suferi. Bineînțeles, în mintea mea, closure apare atunci când îi arunci unei persoane care te-a făcut să suferi un pahar de Martini în ochi, așa cum a făcut Samantha în Sex and the city.  

Așadar, closure poate reprezenta o acțiune, anumite informații, o discuție, ceva care să îți ofere acea pace care întărește ideea că ți-ai încheiat complet socotelile cu persoana în cauză și că acum îți poți trăi viața în armonie, fără vreo problemă apăsătoare legată de situație. 

3. Self-conscious

Știi momentul acela în care ai intrat într-o cameră și ai impresia că toată lumea se uită fix la tine? Momentul în care ai impresia că ți s-a rupt dresul, că ai fața murdară, că ai părul prea gras și că toată lumea știe că nu te-ai epilat de mult timp, deși porți pantaloni lungi, poate fi descris ca atunci când ești extrem de conștient că ești privit de alții. 

Desigur, poți spune că ești conștient de sine, dar cine a folosit vreodată aceste cuvinte în viața reală? Probabil că noi, românii, suntem prea mândri să recunoaștem că nu ne simțim confortabil în anumite situații și știm prea bine cât este de dăunătoare mândria.  

4. Rebound

Încă un cuvânt care este folosit des în contextul unei despărțiri romantice, rebound este o a doua opțiune, o persoană folosită strict pentru a trece peste cel/cea de care tocmai te-ai despărțit. 

În această situație, se mai folosește expresia „the first pancake”, însemnând că prima persoană cu care intri într-un flirt/relație de scurtă durată după o relație lungă este aruncată asemenea primei clătite pe care o faci în tigaie (despre care știm că nu iese niciodată așa cum trebuie). 

5. Stealing the thunder

Să ne imaginăm că suntem la o petrecere în care vrei să anunți că te logodești. Nimeni nu știe, în afara logodnicului, bineînțeles (altfel ar fi chiar dubios), și a prietenei tale cele mai bune. Ei bine, fix înainte să împărtășești marea veste, prietena ta face rost de un microfon (nu știm de unde) și anunță că este însărcinată! Cu tripleți!

În acea situație, vestea ta nu prea mai are niciun fel de importanță, iar prietena tocmai a comis-o, – she stole your thunder -, însemnând că a furat atenția, că ți-a furat momentul, că a atras toate privirile asupra ei, știind că urmau, de fapt, să fie ale tale. 

---

Acestea sunt câteva dintre englezismele pe care mi-ar plăcea să le folosesc, fără să mă simt vinovată. Voi ce părere aveți? Scrieți în comentarii! Pupi, pa!